Componența comunelor rurale din județul Roman în 1931

Orice material de cercetare istoriografică despre trecutul Romanului trebuie să țină cont de toate elementele de nomenclatură (multe dispărute) și alcătuire administrativ-teritorială, dintr-o perioadă sau alta, pentru redarea cu acuratețe a principalelor modalități de evoluție urbană și, mai ales, județeană. Trecând, de multe ori, sub tăcere aceste detalii nu facem altceva decât să ne anulăm singuri originile și devenirea. Cred cu tărie că nu doar cercetătorii sunt în măsură să aprecieze ce merită și ce nu să fie readus în conștiința publică a romașcanilor (acea decimată memorie colectivă de care se tot vorbește), ci fiecare cetățean are dreptul și obligația să cunoască istoria nemistificată a locului unde l-a prins viața.

La sfârșitul verii anului 1931, Direcțiunea Administrațiunii Locale din cadrul Ministerului de Interne dădea publicității un „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform Legii pentru modificarea unor dispozițiuni din Legea pentru organizarea administrației locale (publicată în „Monitorul Oficial” nr. 161 din 15 iulie 1931)”. Lucrarea cuprindea, pe lângă textul legii organice, un „supliment de tablou cu municipiile, comunele urbane de reședință, nereședință și suburbane din întreaga țară”. Acesta făcea cunoscut, atât persoanelor fizice, cât și instituțiilor administrative din fiecare județ, noua redistribuire a anumitor sate și comune rurale nereședință în componența comunelor rurale de reședință (comune) sau a trecerii unor comune suburbane în raza comunelor urbane (orașelor) și municipiilor de care aparțineau.

Am atașat, la sfârșitul materialului, imaginile paginilor care fac referire la toate localitățile din județul Roman în 1931, pentru oricine este interesat să-și facă o imagine concretă despre deplina sa dezvoltare din perioada interbelică. Este exact jumătatea intervalului de timp (1925-1938) care situează județul Roman, în ciuda suprafeței sale reduse, pe locul IV [din totalul de 71 de județe – n.n.] în economia Regatului României. Iată care erau cele 43 de comune rurale ale județului Roman, în ordine alfabetică, și componența acestora din 1931:

  • Comuna Averești, compusă din satele Avereștii de Jos, Avereștii de Sus și Izvor (cu satul de reședință Avereștii de Sus)
  • Comuna Băcești, compusă din satele A Treia Parte [desființat prin comasare cu Băcești], Băbușa, Băcești sat, Băcești Târg, Ezer și Păltiniș (cu satul de reședință Băcești Târg)
  • Comuna Bălușești, compusă din satele Bălușești, Chilii, Icușești, Mesteacăn, Spiridonești și Tabăra (cu satul de reședință Bălușești)
  • Comuna Bâra, compusă din satele Bâra, Călugărița-Negrești, Oțeleni, Principele Carol [redenumit Satu Nou și desființat apoi prin comasare cu Rediu] și Rediu (cu satul de reședință Bâra)
  • Comuna Boghicea, compusă din satele Boghicea, Căușeni, Ghidion, Nistrea și Slobozia (cu satul de reședință Boghicea)
  • Comuna Botești, compusă din satele Barticești, Botești și Nisiporești-Zapodia [redenumit Nisiporești] (cu satul de reședință Botești)
  • Comuna Bozieni, compusă din satele Băneasa, Bozieni, Crăcești, Cuci, Iucșa, Săcăleni și Vadul (cu satul de reședință Bozieni)
  • Comuna Bozieni-Balș, compusă din satele Bozieni-Balș [redenumit Bozienii de Sus] și Ruginoasa (cu satul de reședință Bozieni-Balș)
  • Comuna Brăteanu, compusă din satele Brăteanu, Cotu lui Bălan, Muncelul Durei [reortografiat Muncelul Durii] și Răcea [redenumit Recea] (cu satul de reședință Brăteanu)
  • Comuna Budeștii-Ghica, compusă din satele Budeștii-Ghica [reortografiat Budești-Ghica], Climești, Făurei, Micșunești și Tatomirești (cu satul de reședință Făurei)
  • Comuna Butnărești, compusă din satele Bârjoveni, Bogzești, Butnărești, Giuleștii din Deal și Giuleștii din Vale [comasate în Giulești], Prăjești și Uncești (cu satul de reședință Butnărești)
  • Comuna Cârligi, compusă din satele Boanța, Cârligi, Cornești, Hârlești, Onișcani și Șerbănești (cu satul de reședință Cârligi)
  • Comuna Carol I [redenumită Nicolae Bălcescu], compusă din satele Carol I [devenit cartierul romașcan Nicolae Bălcescu] și Luțca (cu satul de reședință Carol I)
  • Comuna Cuza-Vodă [redenumită Alexandru I. Cuza], compusă din satele Cogălniceanu [redenumit Mihail Kogălniceanu], Cuza-Vodă [redenumit Alexandru I. Cuza], Fărcășeni, Scheia și Volintirești (cu satul de reședință Cuza-Vodă)
  • Comuna Dagâța, compusă din satele Bălușeștii Mici [redenumit Bălușești], Boatca, Ciurea, Dagâța, Lingurari-Ursari [redenumit Poienile], Mănăstirea și Vovriești (cu satul de reședință Dagâța)
  • Comuna Dămienești, compusă din satele Bătrânești, Călugăreni, Dămienești, Drăgești, Pădureni și Rocna (cu satul de reședință Dămienești)
  • Comuna Doljești, compusă din satele Buhonca, Buruenești [reortografiat Buruienești], Doljești și Rotunda (cu satul de reședință Doljești)
  • Comuna Dulcești, compusă din satele Brițcani, Cârligul [redenumit Cârlig], Corhana, Dulcești, Poiana și Roșiori (cu satul de reședință Dulcești)
  • Comuna Elisabeta-Doamna [redenumită Horia], compusă din satele Bașta, Cotu Vameș și Elisabeta-Doamna [redenumit Horia] (cu satul de reședință Elisabeta-Doamna)
  • Comuna Galbeni, compusă din satele Cotu Grosului, Filipești, Galbeni și Ruptura (cu satul de reședință Galbeni)
  • Comuna Gherăești, compusă din satele Gherăești, Pildești și Principele Ferdinand [redenumit inițial Gheorghe Doja, apoi Gherăeștii Noi] (cu satul de reședință Gherăești)
  • Comuna Giurgeni, compusă din satele Buciumi, Fundul Șistarului, Giurgeni, Golani [redenumit Zorile și desființat ulterior prin comasare cu satul Muncelu de Jos], Muncelu de Jos și Valea Ursului (cu satul de reședință Valea Ursului)
  • Comuna Hălăucești, compusă din satele Hălăucești și Luncași (cu satul de reședință Hălăucești)
  • Comuna Heleștieni [reortografiată Heleșteni], compusă din satele Hărmăneasa, Heleștieni [reortografiat Heleșteni], Marginea, Movileni, Oborocenii de Jos și Oborocenii de Sus [ambele comasate în Oboroceni] (cu satul de reședință Heleștieni)
  • Comuna Miclăușeni, compusă din satele Butea, Hândrești și Miclăușeni (cu satul de reședință Miclăușeni)
  • Comuna Mircești, compusă din satele Jugani [redenumit Iugani], Mircești și Tețcani (cu satul de reședință Mircești)
  • Comuna Miron Costin, compusă din satele Brănișteni și Miron Costin (cu satul de reședință Miron-Costin)
  • Comuna Mogoșești, compusă din satele Mogoșești, Muncelu de Sus și Principesa Maria [redenumit Satu Nou] (cu satul de reședință Mogoșești)
  • Comuna Negri, compusă din satele Bradu [reortografiat Brad], Călinești, Căutișeni-Burchi, Căutișeni-Răzeși, Mâgla, Negri, Poiana Jurașcu [redenumit Poiana lui Iurașcu, apoi Poiana], Sasa [desființat prin comasare cu Poiana] și Ursoaia (cu satul de reședință Negri)
  • Comuna Oniceni, compusă din satele Ciornei, Linsești, Lunca, Mărmureni, Oniceni, Pietrosu, Pustieta, Săcătura [redenumit Gorunu], Solca și Valea Enei (cu satul de reședință Oniceni)
  • Comuna Poienari, compusă din satele Bunghi, Holmu [reortografiat Holm], Patricheni, Pâncești, Poienari, Poienița și Tălpălăi (cu satul de reședință Poenari)
  • Comuna Porcești [redenumită Moldoveni], compusă din satele Carol II [fost I. G. Duca, redenumit Secuienii Noi], Cuciulați, Hociungi, Porcești [redenumit Moldoveni] și Secuieni (cu satul de reședință Porcești)
  • Comuna Roșiori, compusă din satele Alexandri [desființat prin comasare cu Mircești; locația actualei gări Mircești care a primit numele poetului ortografiat astfel, într-un gest festiv din 1928, cu prilejul inaugurării Mausoleului lui Vasile Alecsandri], Ciuturești, Misihănești, Negușeni, Poenile de Jos [redenumit Poieni], Poiana Humei, Roșiori, Strâmba [redenumit Valea Mică] și Valea Mare (cu satul de reședință Roșiori)
  • Comuna Săbăoani, compusă din satele Lecușeni, Săbăoani și Traian (cu satul de reședință Săbăoani)
  • Comuna Sagna, compusă din satele Gâdinți, Sagna și Vulpășești (cu satul de reședință Sagna)
  • Comuna Simionești, compusă din satele Cordun și Simionești (cu satul de reședință Cordun)
  • Comuna Stănița, compusă din satele Buzdug, Chicerea, Chichirdicul [reortografiat Chichirdic și desființat prin comasare cu Todireni], Fundu-Poeni [reortografiat Fundu Poienii și desființat prin comasare cu Todireni], Piscu Rusului, Poienile Oancei, Stănița, Tarnița, Todireni, Vadu Vejei, Veja și Vlădnicele (cu satul de reședință Stănița)
  • Comuna Strunga, compusă din satele Brătulești, Crivești, Cucova, Fedeleșeni, Găureana [redenumit Găureni], Hăbășești și Strunga (cu satul de reședință Strunga)
  • Comuna Tămășeni, compusă din satele Adjudeni, Răchiteni, Sturza [redenumit initial I. C. Frimu, apoi Izvoarele], Tămășeni și Ursărești (cu satul de reședință Adjudeni)
  • Comuna Trifești, compusă din satele Rediu, Sofrăcești și Trifești (cu satul de reședință Trifești)
  • Comuna Tupilați, compusă din satele Mitești și Tupilați (cu satul de reședință Tupilați)
  • Comuna Văleni, compusă din satele David [redenumit Davideni], Moreni, Munteni și Văleni (cu satul de reședință Galbeni)
  • Comuna V. G. Morțun [redenumită Bahna], compusă din satele Arămești, Băhnișoara, Broșteni, Liliac, Țuțcanii din Deal, Țuțcanii din Vale, Urzici [desființat prin comasare cu Bahna] și V. G. Morțun [redenumit Bahna] (cu satul de reședință V. G. Morțun)

One comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s