„Am urmărit etapă cu etapă această lucrare și sunt mulțumit că s-a lucrat susținut și s-a reușit modernizarea acestui obiectiv înaintea termenului prevăzut în contract” – Ionel Arsene, președintele C.J. Neamț, cu ocazia redeschiderii circulației pe podul de la Luțca
După inundațiile devastatoare care au avut loc în Moldova, între 27-29 mai 1970, Ceaușescu dădea o directivă unică inginerilor constructori: îndiguirea cursurilor de apă, consolidarea sau construcția de noi poduri pe principalele râuri din țară. A fost și cazul traversării râului Siret dinspre Luțca spre Sagna, unde fostul pod fusese șubrezit de șuvoaiele revărsate. Proiectarea podului hobanat aflat la 6 km de Roman a început chiar în acel an, iar construcția sa a durat aproape 3 ani, fiind considerat unul din cele mai avansate la acea vreme, chiar dacă se afla pe un drum județean. Execuția i-a revenit Direcției Județene de Drumuri și Poduri Neamț, darea în folosință consemnându-se în anul 1973. A rămas cel mai lung pod hobanat pe structură de beton armat din România, până la data prăbușirii.
La acea vreme, podul hobanat de la Luțca a fost proiectat pentru convoaie rutiere normale, în ”clasa E” de încărcare, alcătuită din convoi normal de autocamioane A30 (Fig. 1) și vehiculele speciale pe șenile denumite V80 (Fig. 2), traficul acceptat atunci nedepășind un sfert din totalul celui actual.
Câteva date tehnice
În cazul podului de la Luțca, avem de-a face cu un pod hobanat (cu cabluri), sistem harpă, cu grindă continuă pe trei deschideri, cu tiranți.
Lungimea suprastructurii: 204 metri.
Lățimea părții carosabile: 7,80 metri.
Lățimea trotuarelor: 2 x 1,50 metri
Fundațiile podului sunt coloane de beton cu diametrul de 1960 mm, cu elevații ale pilelor (partea situată deasupra terenului, pilonii structurii hobanate în acest caz) sub formă de stâlpi circulari cu diametrul de 1400 mm.
Ce spun specialiștii despre structurile hobanate
Podurile hobanate, fiind structuri de anvergură, impun ca elaborarea calculelor să se facă în concordanță cu tehnologia de execuție, respectând întocmai eșalonarea încărcărilor și luând în considerare modul de alcătuire a structurii, corespunzător fiecărei etape de încărcare în parte.
Aceste sisteme au o rigiditate sporită, comparativ cu podurile suspendate, deoarece elementele principale, hobanele (cablurile), pilonii și grinzile principale formează triunghiuri – care reprezintă elementul indeformabil în plan. Hobanele înlocuiesc reazemele (pilele), realizând o grindă continuă cu reazeme elastice.
Aceleași sisteme au însă și unele dezavantaje, primul dintre ele constând în necesitatea asigurării stabilității suprastructurii la acțiuni dinamice, precum traficul, vântul, seismul. Tot dezavantaj poate fi considerată necesitatea unor calcule mai complicate și mai laborioase. Dar, în prezent, datorită progreselor înregistrate în domeniul calculului structurilor și al mijloacelor de asigurare a stabilității fac ca aceste dezavantaje să nu mai constituie probleme de nerezolvat.
Cronologia unei amintiri prăbușite
Inundațiile din 2005
Ziarul de Iași / 23 august 2005, articolul „Siretul face dezastru”
„Cei care au avut ocazia să treacă ieri (22 august 2005) pe podul de la Luțca au amuțit de uimire. Apele Siretului, aflate la aproximativ un metru de cota de inundație, au inundat zăvoaiele de pe marginea ambelor maluri, locuri preferate, până nu de mult, de romașcani pentru picnic. Nici în sat situația nu este mai bună. Apele au ajuns la numai câțiva metri de digul de apărare, inundând mai multe hectare de teren agricol. Pe terenul de fotbal din sat, ieri, din apele învolburate mai ieșeau două capete de lemn și o bară a ceea ce se chema cândva o poartă. Sătenii urcau pe dig privind îngrijorați către apele Siretului, sperând că, poate, poate, apele vor bate în retragere. “N-am mai văzut Siretul așa de umflat de când mă știu. Cred că acum seamănă cu Dunărea, într-o zi obișnuită”, spune un localnic.”
2008 – Reparația capitală care nu a mai avut loc
În anul 1968, prin decizia numărul 224/1968 a comitetului executiv al Consiliului Popular Județean Neamț, se înființa Unitatea județeană de construcții, modernizare și reparații drumuri și poduri. Un an mai târziu, aceasta este redenumită Direcția Județeană de Drumuri și Poduri prin decizia nr 463/1969, păstrându-și acest nume până după Revoluție, când prin decizia nr 496/1991 se redenumește Regia Autonomă de Drumuri și Poduri.
Din anul 1998, Regia devine S.C. DRUPO NEAMȚ S.A., înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. J27/293/1998.
Am descoperit în arhiva de proiecte a S.C. POD-PROIECT S.R.L. din Iași o lucrare cu titlul „Reparații capitale, protecție infrastructură si apărări de maluri pod b.a. [beton armat – n.n.] DJ207A, km 6 + 591 peste râul Siret, loc. Luțca”. Beneficiar al lucrărilor de reparații capitale ale podului de la Luțca, din octombrie 2008, apare S.C. DRUPO NEAMȚ S.A.. Lucrările la podul de la Luțca sunt menționate ca fiind executate sub Contractul 4515/15.10.2008, împreună cu alte două obiective din zonă, termenul în care au fost realizate fiind de 60 de zile (?!?):
– „Protecție și consolidare infrastructură, calibrare albie și apărări de maluri pod b.a. pe DJ 207C peste râul Siret, km 6+075, loc. Ion Creangă.”
– „Consolidare infrastructură, apărări de maluri, calibrare albie pod b.a. pe DJ 208G, km 34+312, peste râul Moldova, loc. Tupilați.”
Din cauza încercărilor de înțelegere eșuate, între Consiliul Județean Neamț și Romsilva, după inundaţiile din vara lui 2008, mai multe inițiative legislative, ce aveau drept scop transferuri de terenuri în urma cărora malurile râului Siret putea fi întărite, au fost întoarse pentru reexaminare, după care, în 2013, au primit avize nefavorabile de la Guvern. După aceste eşecuri, s-a pus în discuţie iniţierea unui proiect de hotărâre de Guvern, dar nici acest demers nu s-a finalizat, deşi, în ianuarie 2014, ministrul Apelor şi Pădurilor a solicitat o documentaţie completă de la Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ, tocmai pentru a se întocmi un proiect de hotărâre. Astfel că proiectele de reparații capitale ale podurilor de la Luțca, Ion Creangă și Tupilați au rămas în portofoliul virtual al firmei DRUPO NEAMȚ S.A., care nu mai asigură de multă vreme modernizarea și refacerea drumurilor și podurilor nemțene.
Lanțul slăbiciunilor ”Administrație locală – Consiliul Județean – Guvern” a funcționat perfect și de această dată, în realitate neîntâmplându-se nimic.
Inundațiile din 2010
Ziarul de Iași / 1 iulie 2010, articolul „Pericolul de inundații din zona Roman nu a trecut”
„Codul roșu de inundații pe Siret în zona județului Neamt a fost prelungit de hidrologi ieri (30 iunie 2010), devenind valabil până vineri, 2 iulie. Prefectul Mihai Archip a anunțat închiderea drumului dintre Sagna și Roman, apele Siretului inundând drumul județean în zona podului de la Luțca. DJ 207 A a fost închis de la sensul giratoriu din Roman spre Sagna, Stănița, Doljești, Boghicea și Bâra, începând cu ora 16.15. Direcția de Administrare a Drumurilor Județene din cadrul Consiliului Județean Neamț și firma Drupo S.A. au acționat pentru îndepărtarea efectelor inundațiilor.”
2020, martie – Începe campania de vorbe mari
Ziarul de Roman / 2 martie 2020, articolul „Începe reabilitarea podului de la Luțca”
Luni, 2 martie, președintele Consiliului Județean (CJ) Neamț, Ionel Arsene, a efectuat o vizită de lucru la două dintre proiectele de modernizare a infrastructurii rutiere din zona Roman, informează un comunicat al CJ Neamț.
După vizita pe această rută, a doua oprire a fost pe DJ 207A, unde s-a predat constructorului amplasamentul pentru începerea unei noi lucrări în județul Neamț, reabilitarea podului de la Luțca.
„Este o lucrare esențială pentru infrastructura rutieră din zona Romanului, având în vedere că acest pod nu a fost reparat niciodată de când a fost construit, anii ’65 – ’70, și este într-o stare avansată de degradare. Lungimea totală a lucrării este de 214 metri, iar valoarea de 6,8 milioane de lei. Banii provin tot din Programul Național de Dezvoltare Locală. În două-trei săptămâni voi reveni în zonă pentru monitorizarea intervenției, așa cum fac în cazul tuturor proiectelor care sunt în derulare în județul Neamț. Vreau să se execute lucrări de calitate și în termenul stabilit în graficul de execuție!”[declarația lui Ionel Arsene din comunicatul, în fapt publicitate plătită, remis întregii prese agreate de Consiliul Județean Neamț – n.n.].
2020, august – Primele teste, înainte de începerea consolidării
Romanul financiar / 6 august 2020, articolul „ Au început lucrările la podul Luțca”
„Au început lucrările la podul Luțca. Participanții la trafic care au traseu pe podul de la Luțca, situat pe drumul județean DJ 207A, trebuie să folosească, începând de joi, 6 august 2020, rute ocolitoare, întrucât acest obiectiv este supus unui amplu proiect de modernizare și o perioadă nu va putea fi utilizat. De curând s-a predat amplasamentul și s-a făcut organizarea de șantier. Investiția este derulată de către Consiliul Județean Neamț. Astăzi se efectuează un set de încercări cu un convoi auto însemnând 8 autocamioane a 42 tone, fiecare.”
2021, februarie – Banda martor nu iartă pe nimeni
Roman TV / 26 februarie 2021, reportajul „Podul de la Luțca, din nou pustiu. Există o explicație!”
Fără urmă de îndoială, cauzele dezastrului de la Luțca pot fi regăsite în declarația audio a lui Alexandru Rotaru – reprezentant al firmei constructoare. Materialul postului Roman TV din 26 februarie 2021 reprezintă piatra de temelie a autoincriminării și a modului neprofesionist în care s-a lucrat. Un modus operandi autohton get-beget, în care politicul comandă, iar ceilalți (proiectant, constructor) execută orbește, fiecare cum îl taie capul.
2021, mai – Ba e gata, ba nu e gata!
Roman TV / 12 mai 2021, reportajul „S-au răzgândit: Podul de la Luțca nu se mai inaugurează luna viitoare”
„La începutul anului [2021 – n.n.] se făceau promisiuni legate de finalizarea lucrărilor la podul de la Luțca. Primarul comunei Sagna, dar și reprezentanți ai firmei constructoare susțineau în acea perioadă că lucrarea va fi terminată până pe 15 iunie și că podul va fi dat în folosință începând cu această dată.”
2021, august – Suprabetonarea podului
Ziar Piatra Neamt / 12 august 2021, articolul „Dală de suprabetonare pe podul de la Luțca”
„Lucrările de modernizare a podului de la Luțca, de peste râul Siret, au intrat într-o nouă etapă. Executantul proiectului gestionat de către Consiliul Județean Neamț a turnat primul tronson al dalei de suprabetonare.
După această intervenție sunt necesare zece zile pentru a se întări dala, după care se va turna al doilea tronson, în zona mediană a podului.
Constructorul apreciază că în circa o lună va fi gata dala de suprabetonare pe întreaga lungime a podul, urmând ca în luna septembrie să se toarne grinzile marginale.”
2021, septembrie – Sunt semnalate primele probleme
Roman TV / intervalul 26 februarie – 10 septembrie 2021
„Din categoria lucrărilor efectuate de Ionel Arsene în județul Neamț: un pod este la un pas de prăbușire. Poate totuși autoritățile responsabile se autosesizează!” scria pe 11 septembrie 2011 Ana Birchall pe contul său de facebook, comentând la materialul televiziunii locale Roman TV de mai jos.
„La redacția Roman TV au apărut o serie de sesizări cu privire la lucrările care se efectuează la podul care face legătura între localitățile Luțca și Sagna. Se pare că în partea centrală podul s-ar fi lăsat din cauza greutății, iar în unele zone ar fi apărut crăpături vizibile. Reporterul Roman TV i-a apelat pe reprezentanții firmei care se ocupă de reabilitarea podului pentru a infirma sau a confirma cele spuse, însă aceștia nu au putut fi contactați.”
2021, octombrie – Arsene declară reușite testele de rezistență
Ziar Piatra Neamt / 28 octombrie 2021, articolul „Test pentru verificarea rezistenței podului de la Luțca”
„Reprezentanții Consiliului Județean Neamț au participat la verificarea aptitudinilor structurii de rezistență consolidate după execuția lucrărilor la podul de la Luțca, sub coordonarea proiectantului și a prof. dr. ing. Florin Nistor Varlam, de la Facultatea de Construcții Iași. [în vârstă de 81 de ani la data aceea – n.n.]
Mi-am dorit foarte mult să realizăm acest proiect de modernizare din multele cu care punem la punct infrastructura rutieră nemțeană! Primăvara trecută podul a intrat în reparații capitale, pentru că nu a fost modernizat niciodată de când a fost construit, adică de mai bine de 50 de ani, și nu mai prezenta siguranță în exploatare. Acum, că avem și rezultatul testului unei verificări de forță, pot afirma că încă 50 de ani, la Luțca, peste râul Siret, se va circula în condiții de siguranță datorită unei investiții derulate de către Consiliul Județean Neamț!“, a declarat Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț.”
Roman24.ro / 28 octombrie 2021, reportajul „Ionel Arsene: Podul de la Luțca a trecut testele de rezistență!”
„După efectuarea testului, concluzia este că sub această încărcare extraordinară, care în nici un caz nu se va întâlni în practică, podul și structura consolidată în ansamblu prin folosirea fibrelor de carbon și a materialelor speciale au avut un comportament normal și acest obiectiv reabilitat de către Consiliul Județean Neamț va putea fi folosit în condiții de siguranță.
Concluzia s-a tras după efectuarea unui test prin care s-au făcut verificări ale aptitudinilor structurii de rezistență consolidată după execuția lucrărilor, test care a presupus încărcarea podului cu un convoi de trafic având o greutate totală de peste 340 de tone, dispus după o anumită schemă de încărcare, și efectuarea măsurătorilor aferente sub acțiunea sarcinilor statice și dinamice.”
2021, 13 noiembrie – Podul este redeschis circulației
Ziar Târgu Neamț / 13 noiembrie 2021, articolul „Podul de la Luțca se deschide traficului rutier în această seară”
„Podul de la Luțca, unul dintre cele mai mari poduri hobanate din țară, lung de 216 metri, se redeschide pentru participanții la trafic începând din seara aceasta. „Este un moment extrem de așteptat atât de către cei care circulă pe această rută, DJ 207A – conducători auto și locuitori ai comunelor din zonă –, cât și de noi, cei de la Consiliul Județean Neamț, care am realizat investiția și am urmărit îndeaproape implementarea proiectului.
Primăvara trecută podul a intrat în reparații capitale, pentru că nu a fost modernizat niciodată de când a fost construit, adică de mai bine de 50 de ani, și nu mai prezenta siguranță în exploatare. Dragi nemțeni, vă garantez că zeci de ani podul de la Luțca nu va mai reprezenta vreo problemă pentru participanții la trafic!”, a declarat președintele CJ Neamț, Ionel Arsene.”
Proiectanți, executanți și restul lumii
Pentru suma de 222 de milioane de lei [peste 40 milioane de Euro – n.n.], Consiliul Județean Neamț a reușit să comaseze, cu acceptul autorităților centrale, într-o singură licitație mai multe lucrări de infrastructură rutieră. În contract sunt prevăzute reabilitarea și modernizarea a 44 de drumuri județene și poduri, în termen de 815 zile, începând cu august 2019.
Firma care a e efectuat lucrările de consolidare și reabilitare la podul hobanat de la Luţca este S.C. Darcons S.R.L. din comuna Cordun, judeţul Neamţ, iar proiectantul este firma S.C. Alido Proiect S.R.L. din Piatra Neamţ.
Conform anunțurilor publicitare postate în presa locală, firma Darcons, ce aparține fostului consilier județean P.S.D. Romică Rotaru, se autointitulează “Stație betoane / mortare Roman” [așa cum mai este cunoscută firma Darcons pe plan local – n.n.], care „produce betoane, sape și mortare, oferind de asemenea servicii de transport și pompare a betonului.” Materialul de autopromovare se încheie cu următoarele bătăi de pumn în piept: „Experiența de peste 10 ani în domeniu ne face încrezători că putem desăvârși chiar și cele mai dificile lucrări.”
Concluzie: „podul de piatră s-a dărâmat”
De peste trei decenii, infrastructura României a fost lăsată să cedeze, până ce suveicile de partid au început să funcționeze pe lângă fiecare magnat al dezastrului. Este și cazul lui Ionel Arsene, care și-a croit o întreagă infrastructură de firme de casă, cu ajutorul cumătrilor, finilor și partizanilor loiali unui principiu: de ce să ia unul pe merit ceea ce putem încasa noi pe blat? Rezultatele compromisurilor făcute ani la rând sub conducerea sa la șefia Consiliului Județean sunt vizibile acum la Luțca.
Potrivit spuselor lui Ionel Arsene, „lucrarea a presupus nenumărate intervenții: curățat și sablat suprafețele degradate din beton, aplicat tratamente antirugină pe armăturile curățate, acționat la nivelul grinzilor casetate, închiderea fisurilor din interiorul și exteriorul grinzii casetate, montare lamele de carbon pentru preluarea eforturilor de întindere, decopertarea totală a căilor de rulare pe pod”. [spicuiri dintr-un material plătit oferit presei locale și județene – n.n.]
Datorită imaginilor documentate de televiziunea Roman TV descoperim contrariul celor afirmate. Armăturile erau ruginite iar betonul armat descompus de creșterea volumului de trafic și efectele celor trei inundații din 2005, 2008 și 2010. Atât redactorii, cât și operatorii tv, s-au dovedit a fi adevărați profesioniști ai presei romașcane libere, iar acum naționale. Un mare BRAVO, tuturor! Tot un mare BRAVO și telespectatorului care a trimis, în martie 2022, imaginile după momentul desprinderii unei grinde – semnul că prăbușirea podului devenise doar o problemă de timp.
Corupția ucide, dar dărâmă și poduri
Spoielile interioare (umpluturi inadecvate) și exterioare (gletuirea formală) nu au putut acoperi slăbiciunile sistemului hobanat, măcinat de uzură. Cu toate acestea, Ionel Arsene supralicitează, și, ca la poker, blufează mizând pe propriul tupeu și pe teama adversarilor. Redeschide traficul pe pod, încercând astfel să astupe „gura lumii”. Ieri l-am auzit declarând în direct că nu a avut loc recepția finală a lucrării. Înclin să-l cred, pentru că nu l-am văzut tăind nicio panglică pe 13 noiembrie 2021, iar așa ceva n-ai să vezi la Arsene. Una este terminarea lucrărilor și alta recepția finală de către beneficiar, acest pas fiind devansat de controlul calității fiecărei operațiuni în parte.
Graba lucrărilor, într-un hei-rupism amintind de socialismul optzecist, suprabetonarea fără a ține cont de ce înseamnă asta în raport cu uzura existentă pe unele porțiuni ale grinzilor, fundației și pilonilor, supralicitarea sarcinei maxime la 340 de tone, fără a se ține cont că forța exercitată de către un corp este direct proporțională cu accelerația acestuia (cu alte cuvinte, viteza mașinilor în traversarea podului sporește sarcina de încărcare pe sistemul hobanat, spre deosebire de testele de rezistență care se execută cu autocamioane în poziție statică doar pe anumite porțiuni ale podului), dorința de câștig cu orice preț, făcând rabat de la normele obligatorii de construcție, desconsiderând nevoia publică de a folosi în siguranță acel obiectiv. Cam astea și multe altele sunt cauzele dezastrului de la Luțca.
Chintesență rămâne inconștiența malignă a unui politician ahtiat de putere, care își dă acordul pentru redeschiderea circulației pe un pod de ale cărui grave probleme structurale avea cunoștință, fără să-i pese de consecințele ireversibile ale gestului său (tragediile altora).
Cu siguranță, imaginile-mărturii ale degradării podului de la Luțca imediat după finalizarea lucrărilor, prezentate în ultimele luni de postul ROMAN TV, vor deveni probe și dovezi în dosarele deschise atât de Procuratură, cât și de DNA. Și, cel mai probabil, pe Ionel Arsene îl vor învinovăți nu atât faptele, cât propriile declarații de-a lungul acestei campanii agresive de imagine, plătită din bani publici.
Memento
Podul de la Luțca va rămâne, chiar și prăbușit, o amintire pe care nu mi-o poate lua nimeni: punctul terminus în care coboram cu ai mei duminicile din autobuzul 4, din 1974 până la sfârșitul anilor 80, ca să mergem la plajă sau la pescuit pe malul Siretului. Un jalon al dimineților răsărite ca o reculegere a sinelui, după Revoluție, departe de zgomotul orașului, ultima dintre ele fiind în urmă cu 10 ani. Cineva ar putea spune sarcastic că s-a ales praful și pulberea de amintirea mea desuetă. Ce nu știe el, însă, e că tocmai am imprimat-o pe albul ecranului ca să dureze o veșnicie.
Salutări din Roman! 